fbpx

Cozonacul mamei – Rețetă magică

de Andra Andronic

De când mă știu, la noi acasă se punea pe masă, în ziua de Paște, prea deliciosul și de neînlocuit COZONAC. 

Oare există pe pământ ceva mai bun decât cozonacul mamelor noastre?  🙂 

Dintotdeauna, am bănuit că în procesul de coacere al cozonacilor mamei intervine o forță magică, un  descântec ce-i dă putere.

Oare drojdia e chiar drojdie sau un amestec de prafuri magice? 🙂

Pentru că, vă spun sincer, de fiecare dată când încerc să reproduc rețelele mamei, oricât de strict le-aș  respecta, cap-coadă, nu-mi iese la fel.  

Acum, fie vorba între noi, după nenumărate tentative eșuate  și dezamăgiri repetate, nici nu mă mai încumet să fac😂. 

Dar poate că voi vă doriți să încercați rețeta mamei. Așa ca m-am gândit să vă dau și vouă reteta. Orice rezultat veți obține, să fie clar,  eu nu-mi asum responsabilitatea pentru cozonacii care nu vă vor ieși. 

Dar, vă asigur, merită să încercați!

Acum, deschideți cămara și pregătiți ingredientele următoare:

La 1 kg de făină (cernută de două ori cu o zi înainte și ținută la căldurică). Apoi, mama zice că se pun vreo 10 gălbenușuri  frecate înainte cu o linguriță de sare.

De preferat, să fie ouă de găină crescută la țară. Acum, fiecare cu posibilitatea sau norocul său. 😛 

Deschid o mica paranteza sa va mărturisesc ca asta e singura rețetă a mamei unde cantitatea de făină nu e o dilemă. La oricare alta, ea spune că se pune „făină cât cuprinde”, și mereu m-am întrebat „cât, Doamne, cuprinde?!” Nu știu dacă voi afla vreodată. 

Pregătiți, apoi:

400 ml de lapte călduț, 

150 gr unt, 

o lingură de untură, 

50 ml ulei, 

250 gr zahăr, 

coajă de la o lămâie și o portocală, 

esență de rom  și  vanilie, 

 și, ca ultimul ingredient: misterioasa drojdie proaspătă (40 gr).

Se procedează în felul următor: peste drojdie se pune o linguriță de zahăr, una de lapte cald și puțină făină. Apoi, se amestecă bine și se lasă să dospească. Odată ce maiaua a prins viață și și-a triplat volumul, se pune peste făină și, încet-încet, se adaugă și celelalte ingrediente, mai puțin grăsimea (untura).

Ei bine, aici aveți și voi ocazia sa va descărcați toată energia negativă. Trântiți aluatul, împachetați-l și loviți-l până va trec nădufurile. Aveți grijă să vă echipați și cu un prosop după gât, căci veți depune un efort considerabil.

Atenție, în timp ce frământați cozonacul, adăugați cate puțin și din untură. 

Suciți-l în lung și-n lat, în stânga și-n dreapta, faceți ce vreți din el. Timp de 40 minute e al vostru. 

Aveți de făcut 3 astfel de operațiuni la o distanță de jumătate de oră între ele. Că na, mai trebuie și el să-și revină cu câte o odihnă. 

Când frământa, mama, cozonacii, aveam senzația că avea loc un cutremur de cel puțin 8 grade pe scara Richter sau că pământul a ieșit de pe orbită. Când termina, se așeaza o liniște adâncă, de cimitir, de-mi era frica și să cobor de pe scara sâ văd ce se întâmplase. 

Revenind la rețetă, lăsați apoi bietul aluat să crească mare și frumos. Aveți acum aluat pentru doi cozonaci barosani.

Între timp, pregătim umplutura. Iată ce vă trebuie:  400-450 g nucă măcinată, 150 g zahăr, cele 10 albușuri rămase, 70 g cacao, esență de rom cât mai multă, vanilie și dacă vreți, stafide. 

Albușurile se bat cu zahărul și după ce amestecați bine și celelalte ingrediente, trebuie să asamblați aluatul cu umplutura și să dați o forma mândră cozonacului.

Tăiați aluatul în 4 părți, puneți umplutură pe fiecare, rulați-le și împletiți-l în două. 

Vă trebuie multă răbdare dacă vreți cozonac țanțoș ca al mamei. Ea se chinuie, săraca, să-l mânuie cu o atenție de invidiat, căci de nu iese măiestos, cum vrea ea, două săptămâni are să fie indispusă.

Ulterior, se pun UȘOR în tăvile tapetate cu hârtie și unse cu unt. Se mai lasă la crescut încă 30 de minute, iar apoi se ung cu ou, să fie lucioși. Într-un final, se pun în cuptor aproximativ o oră, primele 15 minute la 160 grade și restul la 180 până se rumenesc frumos deasupra.

După umila mea părere, cozonacul mamei nu are egal și, credeți-mă, nu o laud degeaba. Noi de-abia așteptăm să scoată primul cozonac din cuptor și, cât încă mai e cald, îl vom mânca într-o clipită.

Cozonacii mamei sunt foarte buni și după ce se răcesc.  Iar dacă nu-i veți devora pe toți imediat, acești cozonaci se mențin pufoși inclusiv  după o săptămână.

Seeing is believing!