fbpx

Luna Septembrie. Semnificaţii şi obiceiuri la români

Luna Septembrie. Semnificaţii şi obiceiuri la români

Septembrie pentru români înseamnă începutul toamnei şi începutul şcolii. În calendarul creştin-ortodox, la 1 septembrie, începe anul nou bisericesc.

În tradiţia noastră populară, luna septembrie se numeşte Răpciune.

Potrivit tradiţiei populare, după cum va fi timpul în această zi aşa va fi şi anul viitor: dacă plouă dimineaţa, va fi primăvară ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunţă toamnă lungă. 

Între sărbătorile calendarului creştin ortodox, cele mai importante din această lună sunt Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică), la 8 septembrie şi Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie.

În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, cunoscută şi ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Şarpelui, Moşii, se ţine post şi nu se mănâncă alimente cu cruce (usturoi, nucă, peşte, prună) sau cap (varză), potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).

Se fac pomeni: ulcele noi cu apă sau miere, lumânare şi colac, la casele cu copii sau la cei săraci. Este ultima zi pentru culegerea plantelor de leac.

SURSA: tvr.ro