Ziua grijă pentru oameni, seara dans cu sufletul
Pentru unii, dansul este artă. Pentru alții, este acasă.
Pentru Rodica Dones, dansul este visul din copilărie care a rămas ascuns în inimă ani la rând, până când a prins viață în cadrul Școlii Grupul Vatra.
În acest nou episod din seria „Vești și povești românești”, jurnalista Luiza Diculescu stă de vorbă cu Rodica Dones, dansatoare în Ansamblul „Strămoșeasca” și în Grupul Elle, despre pasiune, dor, familie, muncă și puterea de a-ți regăsi rădăcinile chiar și departe de țară.
Rodica lucrează în domeniul medical, coordonând echipe și asumându-și zilnic responsabilități care cer răbdare, echilibru și multă implicare. Dar după o zi grea de muncă, dansul devine pentru ea un spațiu de eliberare.
În interviu, Rodica mărturisește că atunci când ajunge la repetiții uită de oboseală, de grijile zilei și se încarcă cu energie pozitivă. Dansul îi liniștește mintea, îi dă bucurie și o ajută să se întoarcă acasă mai împăcată.
Un vis început la 16 ani
Povestea Rodicăi cu dansul începe cu mult timp înainte de Grupul Vatra. La 16 ani, în Republica Moldova, și-a dorit să urmeze un drum artistic, să danseze și să ajungă pe scenă. Nu a fost atunci să fie.
A rămas însă în suflet un vis neîmplinit, o emoție care revenea de fiecare dată când privea spectacole de dans. Rodica povestește că se vedea acolo, pe scenă, chiar dacă viața a dus-o pe alte drumuri.
Ani mai târziu, în Italia, prin Grupul Vatra, acel vis a primit o nouă șansă.
Italia, sacrificii și un nou început
Rodica trăiește în Italia de peste 26 de ani. Ca mulți români și moldoveni din primul val al diasporei, începutul nu a fost ușor. A trecut prin greutăți, prin dor de familie și prin momente dureroase, inclusiv despărțirea temporară de copilul ei, rămas acasă în primii ani ai plecării.
Tocmai de aceea, povestea ei nu este doar despre dans. Este despre rezistență, curaj și puterea de a construi o viață nouă fără a rupe legătura cu rădăcinile.
Ansamblul „Strămoșeasca” – prietenie, muncă și apartenență
Pentru Rodica, Ansamblul „Strămoșeasca” înseamnă în primul rând oameni, prieteni și o familie artistică. Ea vorbește cu admirație despre colegii săi, despre stăruința fiecăruia, despre munca din spatele fiecărui spectacol și despre emoția care apare atunci când un dans iese frumos.
Apreciază disciplina, dorința de perfecționare și faptul că fiecare dansator contribuie la același obiectiv: transmiterea tradiției cu respect și frumusețe.
Grupul Elle și bucuria de a dansa mai multe stiluri
Rodica nu dansează doar folclor românesc. În cadrul Grupului Elle, explorează și dansuri de caracter, stiluri mai delicate, expresive și sensibile, prin care poate transmite emoții diferite.
Această deschidere arată că dansul, pentru ea, nu este doar o activitate, ci un limbaj complet al sufletului.
„Timpul îl alegem noi”
Unul dintre cele mai puternice mesaje ale Rodicăi este adresat celor care privesc de departe, dar nu au încă curajul să vină la dans.
Ea spune că mulți oameni se regăsesc în poveștile dansatorilor: părinți ocupați, oameni obosiți, persoane care cred că nu mai au timp pentru ei. Dar timpul, spune Rodica, îl alegem noi. Două ore pentru suflet pot schimba starea, energia și felul în care trăim fiecare zi.
Un vis pentru viitor: un muzeu al tradițiilor la Torino
În interviu, Rodica lansează și o idee frumoasă: crearea unui spațiu dedicat obiectelor tradiționale, un fel de colț muzeal al comunității românești și moldovenești din Torino.
După experiența „colțului bunicii” realizat la evenimentele Grupului Vatra, Rodica crede că multe obiecte vechi păstrate în casele oamenilor ar putea primi o nouă viață într-un spațiu cultural comun, unde tradiția să fie văzută, păstrată și transmisă mai departe.
O poveste despre echilibru, dor și puterea de a continua
Interviul cu Rodica Dones este o poveste despre echilibrul dintre muncă și pasiune, dintre responsabilitate și bucurie, dintre viața de zi cu zi și visurile care nu se sting niciodată.
Prin dans, Rodica și-a regăsit o parte din sine. Prin Grupul Vatra, a găsit o comunitate. Iar prin povestea ei, transmite un mesaj simplu și puternic: niciodată nu este prea târziu să te întorci la ceea ce îți face sufletul viu.
Interviu video
Jurnalist: Luiza Diculescu
Imagini & producție video: USIABCstudio – Ioan Ungurianu
Proiect: Vești și povești românești
Organizator: Grupul Vatra – Școala de dansuri și tradiții românești
Urmăriți interviul complet pe canalul YouTube Grupul Vatra și abonați-vă gratuit pentru mai multe povești autentice din comunitatea noastră.
